Corsica
| Deși acest articol conține o listă de referințe bibliografice, sursele sale rămân neclare deoarece îi lipsesc notele de subsol. Puteți ajuta introducând citări mai precise ale surselor. |
| Corsica | |||
| — regiune, collectivité territoriale française à statut particulier[*][[collectivité territoriale française à statut particulier |]][1] și regiune culturală[*] — | |||
 | |||
| |||
 Corsica (Franța) Poziția geografică în Franța | |||
| Coordonate: 42°09′00″N 9°05′00″E ({{PAGENAME}}) / 42.15°N 9.0833333333333°E | |||
|---|---|---|---|
| Țară |  Franța | ||
| Entitate administrativ-teritorială franceză |  Franța metropolitană | ||
| Atestare |  | ||
| Reședință | Ajaccio | ||
| Guvernare | |||
| - Primar | Gilles Simeoni[*][[Gilles Simeoni (French jurist, politician and lawyer)|]] (Femu a Corsica[*][[Femu a Corsica (Corsican political party)|]], ) | ||
| Suprafață | |||
| - Total | 8.722 km² | ||
| Populație (2021) | |||
| - Total | 347.597 locuitori | ||
| Fus orar | UTC+1 | ||
| Prezență online | |||
| site web oficial OpenStreetMap relation | |||
 | |||
Modifică date / text  | |||
Corsica (în corsicană Corsica, în franceză Corse [kɔʀs]) este una dintre cele 18 regiuni ale Franței situată pe insula omonimă, de cultură italică (și italică prin istoria sa) din Marea Mediterană. Din punct de vedere administrativ, Corsica este organizată diferit față de celelalte regiuni ale Franței continentale, fiind constituită sub forma unei colectivități teritoriale (franceză collectivité territoriale), având puteri în plus față de cele ale unei regiuni de cultură franceză. În limbaj uzual, Corsica este considerată tot o regiune și aproape totdeauna este listată împreună cu celelalte regiuni ale Franței continentale, spre deosebire de regiunile ultramarine. Capitala regiunii este orașul Ajaccio, iar regiunea cuprinde 2 departamente: Corse-du-Sud și Haute-Corse.
Istorie
În antichitate etruscii au fondat localități pe insulă, pe atunci populată de triburi denumite Corsi, și pe care marinarii-comercianți fenicieni și greci o cunoșteau sub denumirea de Kyrnos. Odată cu înființarea coloniei grecești Massalia, câteva localități au fost înființate și pe insulă, cea mai importantă fiind Alalia, devenită Aleria odată cu expansiunea Imperiului Roman, insula fiind cucerită încă din 259 î.Hr.. În evul mediu a fost controlată temporar de vizigoți, vandali și ulterior de Imperiul Roman de Răsărit, devenit bizantin prin creștinare; de la acesta, ajunge în stăpânirea papalității și apoi, din sec. XIII până în sec. XVIII, devine o provincie a republicii genoveze. Datorită poziției ei strategice a fost alipită Franței în 1768 sub forma răscumpărării unei datorii. Dar corsicanii, conduși de președintele Pasquale Paoli, au proclamat o republică independentă și au rezistat mai mulți ani trupelor franceze, înainte de a fi înfrânți la bătălia de la Ponte-Novu. Corsica este locul de naștere al lui Napoleon Bonaparte, fiu al unei familii de mici nobili. O personalitate importantă a istoriei insulei este și Pasquale Paoli (1725-1807), general corsican și patriot, care a luptat pentru independența Corsicăi, întâi contra Genovei ulterior contra Franței.
În urma Revoluției franceze, teritoriul insulei a fost organizat în 1790 într-un departament unic Corse. În 1793, acest departament a fost divizat în două departamente: Golo și Liamone dar în 1811 se revine la organizarea anterioară sub forma unui departament unic. În 1976, teritoriul este reorganizat din nou, departamentul Corse fiind divizat în actualele departamente Corse-du-Sud și Haute-Corse.
În martie 2022 au avut loc manifestații violente pentru autonomia insulei Corsica, după ce Yvan Colonna, un naționalist corsican a fost zdrobit în bătaie, în închisoare, de un co-deținut islamist.[2][3]
Geografie
Insula are peste 1.000 km de coastă având în jur de 200 plaje. În interior, relieful este predominant muntos, cu altitudini de până la 2700 m cu peste 20 vârfuri ce depășesc 2000 m. Împreună cu Sardinia se află pe aceeași micro-placă continentală și este despărțită de aceasta prin Strâmtoarea Bonifacio. Climatul este de tip mediteraneean, uscat și călduros, un pic mai blând pe măsură ce crește altitudinea.
Economie
Turismul are un rol important în economia insulei, aceasta atrăgând un număr mare de turiști datorită climatului său plăcut și a peisajelor naturale. Deoarece insula nu a suferit o dezvoltare intensă ca alte părți ale Mediteranei, ea păstrează încă un aspect aparte. Datorită insularității și a relative sub-dezvoltări, insula se bucură de un regim fiscal relaxat, încă din perioada Revoluției franceze.
| Date climatice pentru Ajaccio, partea central-vestică a ibsulei | |||||||||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| Luna | Ian | Feb | Mar | Apr | Mai | Iun | Iul | Aug | Sep | Oct | Nov | Dec | Anual |
| Maxima medie °C (°F) | 13.3 (55,9) | 13.7 (56,7) | 17.4 (63,3) | 20.9 (69,6) | 24.5 (76,1) | 27.6 (81,7) | 27.7 (81,9) | 25.4 (77,7) | 22.0 (71,6) | 17.5 (63,5) | 14.4 (57,9) | 19,95 (67,91) | |
| Media zilnică °C (°F) | 8.6 (47,5) | 9.0 (48,2) | 10.1 (50,2) | 12.3 (54,1) | 15.7 (60,3) | 19.1 (66,4) | 21.9 (71,4) | 22.1 (71,8) | 19.9 (67,8) | 16.7 (62,1) | 12.6 (54,7) | 9.6 (49,3) | 14,80 (58,64) |
| Minima medie °C (°F) | 3.9 (39) | 4.3 (39,7) | 5.3 (41,5) | 7.3 (45,1) | 10.6 (51,1) | 13.8 (56,8) | 16.2 (61,2) | 16.5 (61,7) | 14.4 (57,9) | 11.4 (52,5) | 7.7 (45,9) | 4.8 (40,6) | 9,68 (49,42) |
| Precipitații mm (inches) | 73.8 (2.906) | 69.7 (2.744) | 58.1 (2.287) | 52.0 (2.047) | 40.2 (1.583) | 19.0 (0.748) | 11.0 (0.433) | 19.9 (0.783) | 43.6 (1.717) | 87.0 (3.425) | 95.9 (3.776) | 75.5 (2.972) | 645,7 (25,421) |
| Nr. de zile cu precipitații (≥ 1 mm) | 8.9 | 8.7 | 8.3 | 7.2 | 5.7 | 2.8 | 1.3 | 2.4 | 4.3 | 7.3 | 8.6 | 9.1 | 74,6 |
| Ore însorite | 133.3 | 145.0 | 189.1 | 225.0 | 282.1 | 321.0 | 365.8 | 331.7 | 264.0 | 210.8 | 150.0 | 127.1 | 2.744,9 |
| Sursă: Hong Kong Observatory[4] | |||||||||||||
Turism
Corsica își delectează vizitatorii cu peisaje frumoase și orășele pline de farmec. Una dintre cele mai pitorești așezări este Bonifacio, amplasată în vârful unor faleze de calcar.
Note
- ^ http://www.vie-publique.fr/decouverte-institutions/institutions/collectivites-territoriales/categories-collectivites-territoriales/quel-est-statut-corse.html Lipsește sau este vid:
|title=(ajutor) - ^ Ajaccio, Agence France-Presse in (), Clashes in Corsica after prison attack on nationalist figure (în engleză), the Guardian
- ^ Vasile Damian (), Guvernul francez se declară dispus să acorde autonomia insulei Corsica, RFI România: Actualitate, informaţii, ştiri în direct, arhivat din original la , accesat în
- ^ "Climatological Information for Ajaccio, France" Arhivat în , la Wayback Machine. – Hong Kong Observatory
Bibliografie
- Loughlin, John. 1989. "Regionalism and Ethnic Nationalism in France: A Case-study of Corsica". Thesis. San Domenico, Italy: European University Institute.
- Loughlin, John, and Claude Olivesi (eds.). 1999. Autonomies insulaires: vers une politique de différence pour la Corse. Ajaccio: Editions Albiana. ISBN 2-905124-47-4
- Saul, John Ralston. 1992. Voltaire's Bastards: The Dictatorship of Reason in the West. New York: Free Press; Maxwell Macmillan International. ISBN 0-02-927725-6
Legături externe
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Corsica
| La Wikivoyage găsiți un ghid turistic despre Corsica |
- Corsica : a mountain in the sea Arhivat în , la Wayback Machine. – Official French website (in English)
- Prin Corsica, raiul vacanțelor târzii Arhivat în , la Wayback Machine., 29 septembrie 2012, Cristian Matache, Income Magazine
- Costa, L.J. (). „Préhistoire de la Corse”. Kyrnos Publications pour l'archéologie. Accesat în . fr
- „TerraCorsa,I Muvrini and much more Corsican music”. TerraCorsa. Accesat în .
- Dumas, Alexandre () [1845]. „The Corsican Brothers”. Arthur's Classical Novels. Arhivat din originalul de la . Accesat în .
- Corsica pe Curlie en
- „National Geographic Magazine: Corsica Map”. National Geographic Society. . Arhivat din original la . Accesat în .
- „Corsica rejects autonomy offer by Paris”. CNN. . Arhivat din originalul de la . Accesat în .
- Keyser, Will. „Corsica from the inside!”. Corsica Isula. Accesat în .
- jabro. „Getting around in Corsica by bicycle”. jabro.net. Arhivat din original la . Accesat în .
- Guiderdoni, jf. „A different visit of Corsica”. corsica_experience. Arhivat din original la . Accesat în .
- Ferries to Corsica Arhivat în , la Wayback Machine. Detailed technical specifications of the various ferry vessels, history, deckplans. it
| |||||||||||||
| ||||||||||||||
| |||||||||||||||||||||||||||||||
| Control de autoritate |
|  |
|---|
