Spirit
Termenul „Spirit” se poate referi la:
- Spirit, factor ideal al existenței; conștiință, gândire, rațiune, inteligență, suflet; în filozofia idealistă și în concepțiile mistico-religioase — element considerat ca factor de bază al universului, opus materiei, identificat uneori cu divinitatea, „Spiritul Sfânt” [1]
- Spirit, entitate supranaturală, ființă imaginară, întruchipare a sufletelor celor morți; fantomă; duh
- Spirit (spirit aspru și spirit lin),[2][3] semn grafic folosit în scrierea greacă pentru a arăta cum se pronunță un sunet din punct de vedere al aspirației
- suflare, suflu, aer al respirației, suspin, stare sufletească, sentiment[4]
- Spirit, album de debut al Leonei Lewis, lansat în noiembrie 2007 în Irlanda
- Spirit, echipă britanică de Formula 1
- Spirit, vehicul automat al misiunii NASA Mars Exploration Rover
- Spirit familiar, superstiție engleză în forma unui animal de casă
- B-2 Spirit, bombardier strategic american
- Spirit of St. Louis, aeroplan cu care Charles Lindbergh a efectuat primul zbor solitar peste Oceanul Atlantic în mai 1927.
Etimologie
Cuvântul românesc spirit nu este moștenit [5], ci a fost împrumutat din latinescul spiritus.[6] Pentru sensul cuvântului „spirit” se poate considera și cuvântul francez esprit [6], citit [εs'pRi], cu sensul de „suflet”, „spirit”, care este moștenit (nu împrumutat) din limba latină.[7] În franceză se cunosc formele espirit, din secolul al XII-lea, precum și esperit și esprit, din secolul al XIV-lea.[8] Pentru stabilirea etimologiei acestui cuvânt mai poate fi luat în considerare și cuvântul din germană Spiritus [6], împrumutat din latina medievală.
„Esprit”
Cuvântul francez esprit se poate referi la:
- Esprit Holdings, casă de mode
- Esprit (tehnologie), în informatică: o tehnologie de tip client/server
- Esprit (CAD/CAM), sistem de programare pentru mașini-unelte CNC
- Esprit (ziar), ziar francez pe tema personalismului
- Lotus Esprit, autoturism sport
- Esprit (joc), joc computerizat
- ESPRIT-Arena, stadion în Düsseldorf, Germania
- ESPRIT (cercetare), program al UE pentru sprijinul tehnologiei informației (IT)
- ESPRIT (studiu), lucrare medicală despre eficiența substanței Dipyridamol la evitarea comoțiilor
- L'Esprit nouveau, revistă franceză care a apărut între anii 1920 - 1925.
Vezi și
- Despre spirit, tratat științific atribuit lui Aristotel
- Despre spiritul legilor,[9] studiu al lui Montesquieu asupra tipurilor de guvernare, lucrare apărută la Geneva în 1748
- Fenomenologia spiritului, lucrare filozofică fundamentală a filozofului idealist german G. Hegel, publicată în 1807
- Cartea Spiritelor, lucrare fundamentală de spiritism a pedagogului francez Allan Kardec, publicată în 1857
- Etica protestantă și spiritul capitalismului, lucrare de sociologia religiilor de Max Weber, apărută în Germania în 1904
- Spiritul critic în cultura românească, eseu sociologic publicat de Garabet Ibrăileanu în 1908
- Anatomia, fiziologia și spiritul, poezie de Nichita Stănescu din volumul Epica Magna, apărut în 1978
- Listă de religii și tradiții spirituale [10]
- Negro spiritual, gen sau piesă de muzică afroamericană
- Spiritism.
Note
- ^ Spiritul Sfânt (Duhul Sfânt), ipostază a divinității din Sfânta Treime (în religia creștină)
- ^ „Greaca veche — noțiuni de fonetică”. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ Dicționar enciclopedic român, Editura Politică, București, 1966
- ^ G. Guțu, Dicționar latin - român, Editura științifică și enciclopedică, București, 1983
- ^ Precizarea este necesară, întrucât acest cuvânt nu a fost moștenit în limba română din latină
- ^ a b c Ioan Oprea, Carmen Gabriela Pamfil, Rodica Radu, Victoria Zăstroiu, Noul dicționar universal al limbii române, Litera Internațional
- ^ Albert Dauzat, Jean Dubois, Henri Mitterand, Nouveau dictionnaire étymologique et historique par…
- ^ Albert Dauzat, Jean Dubois, Henri Mitterand
- ^ „Spiritul” legii: în sensul legii, ca opus la „litera” legii (formalitatea legii)
- ^ Adjectivul „spiritual” desemnează capacitatea cuiva de a forma asociații spontane interesante, surprinzătoare, eventual glumețe, necesitând de obicei o inteligență sporită.
Bibliografie
- Albert Dauzat, Jean Dubois, Henri Mitterand, Nouveau dictionnaire étymologique et historique par…, quatrième édition revue et corrigée, Librairie Larousse, Paris, 1977 ISBN 2-03-020210-X
- Ioan Oprea, Carmen Gabriela Pamfil, Rodica Radu, Victoria Zăstroiu, Noul dicționar universal al limbii române, Litera Internațional, București - Chișinău, 2007 ISBN 978-973-675-307-7
- G. Guțu, Dicționar latin - român, Editura științifică și enciclopedică, București, 1983.
 | Pagina aceasta de dezambiguizare listează articolele care au titluri identice sau susceptibile de confuzie. Dacă ați ajuns aici prin intermediul unei legături interne care trebuia să trimită direct la un articol, vă rugăm să o corectați. |
